POIANA ROTUNDĂ, vizitată de fanii paranormalului, cade pradă unui FENOMEN OBIȘNUIT în România: Defrișarea copacilor

Câteva mii de turiști străini, veniți din toate colțurile lumii, au vizitat în ultimii ani Pădurea Hoia-Baciu și Poiana Rotundă de aici, pe motiv că este un centru al paranormalului. Unii au mers mai departe cu teoriile și au speculat că aici ar fi existat și viață extraterestră.

Alex Surducan, ghid și fondator al Asociației „Romania – Your Lifetime Experience” (RYLEx), este omul care i-a plimbat pe turiști și a petrecut zeci de ore, pe timp de zi și de noapte, în pădure. Este și cel care a semnalat, în ultimele zile, tăieri de copaci care continuă să afecteze zona și să pună în adevărat pericol obiectivul turistic.

„Poiana Rotundă este cea mai căutată din pădure, acolo vin turiștii tot timpul. Este destul de distrusă acum, o parte din zidul de vegetație e distrus, arată oribil. Sper să se refacă până la primăvară, când începe sezonul turistic, dar nu știu cât. Am văzut că a apărut un drum forestier nou, s-au rupt copacii, vegetația care înconjura Poiana Rotundă. Au trecut cu remorcile și tractoarele. Arată urât, chiar eram cu un turist în zonă când am văzut, arăta ca după război. Am văzut acum și copacii tăiați la un metru și jumătate distanță de pământ, cei pe care i-am postat pe Facebook recent”, a declarat pentru MEDIAFAX Alex Surducan.

Ghidul spune că o parte dintre copacii tăiați au fost marcați, dar e dificil de spus cu siguranță dacă acele marcaje au fost făcute legal.

„Au fost marcați anul trecut copacii care s-au tăiat acum, nu știu cât de legal s-au marcat. Am făcut sesizări, inclusiv la Primăriile Baciu, Florești și Cluj-Napoca, și la ONG-uri de specialitate„, precizează Alex Surducan.

Acuzații de abuz în serviciu

ONG-ul la care s-a apelat este Asociația Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor Valori Superioare, iar Horea Petreuș, silvicultor și reprezentant al acestei asociații, susține că marcajele reprezintă un „abuz în serviciu„.

„În proporție de peste 95% ce se întâmplă acolo este ilegal. Datorită faptului că pădurea este la o distanță mică de o comunitate așa mare cum e Clujul ea intră sub formă de gestiune a pădurilor de protecție. Asta presupune să se extragă doar arbori bolnavi, putrezi sau deteriorați. Ori peste 95% din ce se extrage de la Hoia este arbore tânăr și perfect sănătos. Am fost în teren și am constatat asta ca și specialist, ca silvicultor. Cei care au făcut marcările, reprezentanți ai Ocolului Silvic Cluj, au făcut un abuz în serviciu. Nu se justifică arborii marcați de dânșii, contravin Codului Silvic. Ori dânșii trebuie să respecte în primul rând legea, iar ei încalcă flagrant această lege. Se taie și ilegal din mai multe părți”, a explicat Petreuș, pentru MEDIAFAX.

Acesta spune că autoritățile, de la Consiliul Județean la Ocolul Silvic la primării, nu vor să își asume responsabilitatea.

Un alt susținător al protejării arborilor din pădurea Hoia-Baciu este deputatul Adrian Dohotaru, care militează pentru transformarea zonei într-un bun public, astfel încât să nu mai poată fi afectată de tăieri, legale sau ilegale.

„Pădurile din preajma orașelor mari trebuie să devină păduri de recreere, de agrement, nu de exploatare. Doar la Cluj, mii de clujeni ies în weekend, dimineața sau după-amiaza la pădure, iar aceste păduri trebuie protejate mai bine, mai ales că nu prea avem parcuri în oraș. Astfel, pădurile devin plămânii verzi ai orașelor. E valabil nu doar pentru Cluj, ci și pentru celelalte orașe din România unde problemele sunt similare”, spune deputatul clujean.

„Pădurea nu mai e un bun al întregului popor”

Adrian Apostoaie, șeful Ocolului Silvic Cluj, a declarat pentru MEDIAFAX că în zonă se taie lemne atât legal cât și ilegal.

„Acolo sunt proprietăți private, proprietarii, din Suceagu, au dreptul până la 5mc de tăieri normale, pe care le autorizăm după ce le marcăm. Legea le dă dreptul”, a explicat Adrian Apostoaie.

Acesta îi ia peste picior pe cei care susțin că sunt marcați și tăiați arbori sănătoși din pădure.

„Culmea e că cei bolnavi și strâmbi au valoare acolo”, spune Apostoaie.

Legat de acuzațiile de abuz în serviciu, șeful Ocolului Silvic spune că cei care încalcă legea sunt cei care intră pe proprietatea privată. „Noi lucrăm cu ei (ONG-urile – n.red.), dar au dreptate până la un anumit punct. Oamenii (proprietarii – n.red.) au dreptul la 5mc pe an, sunt proprietari de pădure. Ei (ghizii, ecologiștii – n.red.) când intră în pădure ar trebui să întrebe pe care proprietate calcă? Pot veni proprietarii să-i scoată afară de acolo. Pădurea Hoia are 475 de hectare, din care 207 hectare sunt private, restul de stat. Jumătate din pădure este privată, zona cu Poaia Rotundă e tot privată”, punctează Apostoaie.

Soluția văzută de acesta este despăgubirea proprietarilor de către primăriile de care țin zonele respective, astfel încât să nu mai fie tăiați copacii.

„Ori să le dea bani de lemne, ori cei care se plimbă să plătească o taxă. Eu în Austria când am intrat în pădure imediat m-a scos afară. Pădurea nu mai e un bun al întregului popor, asta a rămas o treabă mai veche”, a conchis șeful Ocolului Silvic.

Potrivit acestuia, tăierile ilegale care au avut loc în zonă – 62 de arbori – sunt investigate, iar patru persoane au ajuns la Poliție în luna ianuarie.

Legende, fenomene paranormale și OZN-uri

Pădurea Hoia-Baciu a fost întotdeauna un tărâm al legendelor, unii oameni din zonă vorbind despre iele și strigoi care apar în noaptea de Sânziene și îi răpesc pe cei care se încumetă să intre. Însă zona Hoia-Baciu a devenit cu adevărat cunoscută ca centru al fenomenelor paranormale după apariția, în anii ”60, a unor fotografii cu ceea ce era descris ca fiind un OZN – un obiect zburător neidentificat.

Ulterior, fenomenele paranormale, care includ lumini sau măsurători radiologice, au fost studiate și publicate de diferiți pasionați de paranormal.

Copacii încolăciți, Poiana Rotundă și fenomenele inexplicabile din zonă au făcut ca pădurea să atragă atenția presei internaționale, iar publicații precum BBC, The Guardian sau The Independent au dedicat spații editoriale pădurii din Cluj. Zona a fost inclusă în mai multe topuri cu locuri „bântuite”, iar asta i-a fascinat pe turiștii căutători de senzații tari.

„Noi facem tururi ghidate în zonă, interesați sunt în special turiștii străini, care nu știu sau se încumetă să se orienteze noaptea prin pădure. Printre primii care au venit au fost din Australia, mai curajoși, au fost în urmă cu cinci ani. Apoi au venit mai mulți americani, asta după ce într-un tur a venit stră-strănepotul lui Bram Stoker, cel care a scris Dracula, și care a devenit un ambasador al pădurii și a asociației noastre. În ultimii doi ani au venit foarte mulți europeni. Numai anul trecut am oferit informații la peste o sută de grupuri din toată lumea, inclusiv din Asia – Tawain, China, Japonia. La început au fost, într-adevăr, oameni pasionați de paranormal, acum ne caută curioși sau care vor să puncteze și acest tur ghidat când se află în zonă”, spune Alex Surducan, ghidul asociației RYLEx.

Turul ghidat include o plimbare prin pădure, pe timp de zi sau pe timp de noapte, povești, exerciții de orientare, identificarea urmelor sau animalelor.

Fără să dea prea multe detalii și să strice surpriza viitorilor turiști, Alex spune că cei care aleg să meargă într-un astfel de tur ghidat află despre legendele ce privesc pădurea Hoia-Baciu – de la cele românești, despre iele și strigoi, la cele mai recente despre extratereștri sau experiențe trăite personal de cei din asociație sau de alți turiști. Nu în ultimul rând, turiștii află și ce se află în spatele sunetelor care i-ar putea speria într-o pădure și cum să reacționeze.

Alex Surducan și o echipă de jurnaliști și fotografi din Cluj au realizat inclusiv un documentar intitulat „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?„, care a fost proiectat în cinematografele din oraș.